VICTORIȚA DUȚU-FIRUL DE NISIP

Advertisements

VICTORIȚA DUȚU-FIRUL DE NISIP

4 ian 2008
FIRUL DE NISIP

Umărul meu era plin de aripi
Ce au atins apa mării
Și în depărtarea zborului
Au strâns în ele un fir de nisip
Pe care l-au numit fulg.
În realitatea visului
Eu eram doar un fulg
Purtat de un val,
Sau la tâmplă unui pescăruș.
Sufeltul meu stă închis
În firul acesta de nisip
Ce se oglindește în soare.
Câtă strălucire are în miezul verii
Câtă tristețe are noaptea, câtă visare, câtă meloncolie
Câtă puritate când e departe de orice privire
Ce ar putea să îi pângărească rostirea, priverea și
Oglindirea în marea cea mare cu verdele ei de smarald ce
Prinde furtună și uraganele
Sunt de nedescris
Pentru cel ce nu a plâns netăcut, nevorbit, nerostit,
Însingurat în zbaterea care duce la sfâșierea
Firului de nisip, la transformarea lui
În diamante mici pentru că a trăit fără să vrea
La o nouă dimensiune.
Da, da, s-a întâmplat o dată
Când soarele apunea la miezul zilei și marea deveni o eșarfă
Ca o lacrimă de pescăruș
În vântul ce era gata să sfâșie tot ce apare în cale
Atunci a înghețat pentru prima dată apa,
A înghețat cerul
Într-o înfrigurare ne mai zărită
Și aripile care stăteau înghesuite în firul de nisip
Au început să crească,
Aripile aveau nenumărate priviri
Și puteau să înțeleagă și să rostească ele
În locul lui fulg ceea ce el nu putea vorbi
Ceea ce nu putea să creadă că ar putea să fie la văzul lumii
La văzul luminii.
Stelele deveniră firele de nisip
Laolaltă cu el, cel neștiut și neînțeles,
Marea cea mare era acum drumul pe care el plutea
Către ceea ce a văzut și a rostit doar în el însuși,
Nu mai era strivit de nicio realitate
El era acum o nouă lume
În care marea, oaceanul, stăteau într-un dans cosmic
Să privească dansul lui, purtat de vânturi galactice de dincolo de universul
Ce îl ținuse așa de strâns în el însuși, în visul lui, în mintea lui de fir de nisip
Care doar uneori era spălat de trăsnetul cerului și de valurile ce îl purtau
Într-o furie de nedescris pentru lumea asta.
Și de ce, de ce oare firul de nisip trebuia să fie murdărit și strivit în forma asta
Dacă drumul lui era marea către dincolo de stelele care îl ocroteau cu lumina lor mută.
Pentru firul de nisip
Stelele erau ferestrele către lumea în care el trebuia să aj

Leave a Reply